Tormentați curenți durerea curge
Ca tulpini de nuferi suferința-ajunge.
Norii gri și grei în și peste noi rămân
Peste neclintitul arbore bătrân.
Uscate frunze de vânt luate,
Albe troiene de omăt in spate,
Dur e trunchiul scorțuros
Se înalță către cerul nemilos.
În vânturi smuls de-ar cade
În focuri de va arde,
El doar tace, nu se plânge,
Altfel, nici o floare n-ar ajunge.