Lacrimi curg, copii râd,
Păsările-n stoluri zboară,
Pui de animale fug.
Aceași pace ne-nconjoară,
Iar in umbra casei scării,
Tu, în liniște, aștepți.
Când privirile ni se-ntâlnesc
Precum razele de soare,
Sufletul îmi încălzesc.
În culoare te iubesc,
Tot ce văd… E alb și negru…
Să te sculptez nu îndrăznesc.
Memoria să îmi zăpăcesc…
De când griul mă cuprinde…
Poza ta… în sepia păstrez…