Rup filele din calendar
Te găsesc rar, prea rar, lunar
În același teatru nocturn
Al Bucureștiului bătrân.
Ești oracol sau vedenie
În a ochilor muțenie?
Amețesc ascultându-ți glasul
Mă clatin urmărindu-ți pasul.
Trezindu-mă dimineața
Pun in dubii existența
Plimbărilor lungi și mute,
Ceața nopților pierdute.
Nu există să te prindă
Lumina zilei murindă.
Sălășluiești numai in vise
Alături muzelor dezise…