Universuri mor și universuri se vor naște,
Momentele ce vin și trec nu se vor cunoaște.
Mereu același șarpe, sinele și-l consumă
Cu o foame rece și solemnă și postumă.
Nici viața, nici moartea, nicicând nu au să învingă
Și nu va mai rămâne cine să le distingă.
În acest război, va zâmbi sclipirea din stele
Răbdarea iubirii mele va respira cu ele.
Același este timpul, același va fi filmul,
Prinvindu-i stropii, furtuna-și aduce imnul,
Același etern, aceeași efemeritate,
Același plâns, râs și tu , aceeași libertate.