Capul sus, umerii sunt drepți,
Mâna stângă e întinsă.
Cu a ta rochie aștepți
Sub stranie lumin’ aprinsă.
Scena-i întinsă și goală,
Parchetul, curat lucește.
Înainte-un pas spre boală,
Al doilea… nu se grăbește.
În al visului confort
Undeva orchestra cântă,
Iară eu încet mă tot învârt
Păstrându-ți icoana sfântă.
Printr’ a lacrimilor făclii,
Un ultim vals al astei lumi,
Deschid ochii, închid ochii
Este-o vagă beznă-n juru-mi.
Iată-ți visul cum se șterge,
Însă dorm, dormeam și voi dormi.
Printre degete se scurge,
Peste vals eu singur voi domni.