Poate totul pare trecător,
Pare că prin noi timpul trece.
Aer cald, stagnant; sunt rece.
Spre tine mă poartă gând dăunător.
În liniștea scurtă și privată,
Nu sufăr chinul creației
Mereu spun nu imaginației
Când ochii tăi răbdător așteaptă.
Vreau să accept că ești departe
Iar de dor să nu mă îmbăt,
Să nu duc inima spre capăt
Și să o abandonez în noapte.
Stiloul încă mai curge
Veacul scrisul să păstreze…
Să prindă să te avertizeze
Nu vreau visul să te alunge.