Păienjeni orbecăind
Să îi arzi cu chibritul
Mi-ai omorât umorul,
Aprinde întunericul.
Nu! Stai că e furtună,
Au trecut milenii vechi
Și găsești acolo file albe
Pentru momentele abisale.
Permanente clipe persistente
Par efemerii ani ce trec.
Te rog să mă scuzi,
Clapele negre sufletul pătează.
M-au părăsit gândurile
Când ceaiul e o idee,
Cum e să te bei…
Pe coridoarele trecutului?