Voi întoarce cărțile pe față. Iubesc ceaiul și îl voi alege în oricare parte a zilei. O cafea poate beau de gust sau curiozitate. Dar nu v-ați adunat aici să discutăm generalități.
Cel mai bun ceai este, fără doar și poate, ceaiul care știi că oprește lumea-n loc. Îl admiri, îl sorbi din priviri că e prea fierbinte, îți hrănești plămânii cu parfumul lui și când declari atacul, înclini cana (sau fiecare cu recipientul său) și ne scufundăm sub ceas, sub canapele și sub stele.
O singură eliberare, unul din momentele de împlinire și calm. Iar alături de această pace, și ai si unul sau câțiva puțini prieteni, cu care să respiri în tihnă, ai găsit într-adevăr o comoară, o sclipire către viața de poet.